N. Carndino
(în celulă cu un pui de cioară)
Edgar Allan Poe era un fricos,
Dar se da fioros,
A văzut un
corb
Şi a rămas orb,
Un fel de britanic
Nu foarte darnic,
Mai mult o engleză
Ce a luat-o freză.
Să spui niciodată
E s-o faci cam lată.
La Brăila
A lut-o vira
Şi-un greco-român
Cu nume bătrân
Dus fu la pârnaie
Că nu era oaie.
A găsit o cioară
Şi de prima oară
Au devenit fraţi
Înveşniţaţi.
Se iubeau ca sfinţii
Ea-i curăţa dinţii
El plângea,
Ea se gudura.
În ăst timp
Negru anotimp,
Englezi şi ruşi
Păzeau uşi.
Cioara a murit
Carandino îi
mit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu